În mileniul al treilea, într-o epocă a
tehnologiei, tinerii au nevoie şi trebuie să aibă acces la informaţia
spirituală, la rădăcini ale identităţii spirituale, dar mai cu seamă la
posibilitatea modelării spiritului său, plecând de la cunoştinţe culturale până
la practica creaţiei artistice. Spiritul nou al omului tehnic nu poate fi
despărţit de cultură. Creaţia artistică, ca şi cea tehnică, se regăsesc,
iniţial, în aceeaşi zonă a imaginarului, urmând calea unor conexiuni ale
cunoaşterii şi ale talentului.
O naţie fără cultură este o naţiune
inexistentă, moartă. Lipsa culturii, a adevăratei culturi, duce la haos în
gândire, iar societatea este în dezagregare. Dacă tehnica şi dezvoltarea ei
este legată din ce în ce mai mult de maşini, arta este puternic legat de om, de
uman, de spirit şi sentimente. Dacă tehnica este creatoare de valori materiale,
financiare, arta este creatoare de valori spirituale infinit mai valoroase
decât cele financiare. Lipsa culturii duce la imbecilizare, iar imbecilizarea
este pasul spre degradare umană. Cultura
trebuie susţinută, fiind produsul societăţii, fără a avea un profit direct,
palpabil, ce poate fi contabilizat şi adunat printre cifrele unei bănci.
Manifestările spirituale sunt legate de
formele de expresie ale spirtului uman, prin urmare de creaţia artistică –
cuprinzând toate modalităţile sale de exprimare: teatru, arte plastice, dans,
poezie, muzică, arhitectură: pătrunderea în tainele artelor, exersarea lor,
dezvoltă spiritul, cunoaşterea, modelează personalitatea, eliberează de
complexe:
DIRECŢIA 1 – susţinerea tuturor formelor de exprimare spirituală de la
simpla pătrundere în tainele lor spre înţelegerea societăţii până la exersare
şi creaţie în descoperirea propriei personalităţi
Existenţa unui popor se regăseşte în
rădăcinile sale, redescoperirea lor, conştientizarea acestora înseamnă
continuitatea acelui popor. Întoarcerea la origine este firească. Fie că aceste
origini, devenite în timp tradiţie, sunt preluate şi prezentate în forma lor
originală, fie că ele sunt prelucrate aduse într-o formă contemporană sau
reprezintă sursa primară a creaţiei ele reprezintă punctul de plecare în
păstrarea identităţii culturale.
DIRECŢIA 2 - sprijinirea păstrării,
redescoperirii şi atragerii către cunoaşterea tradiţiilor
O naţiune nu este o entitate de sine
stătătoare, izolată. Ea există în contextul existenţei altor naţiuni. Existenţa
comună pe un continent este influenţată de o identitate culturală comună.
Există un punct de plecare comun, care, funcţie de spaţiul geografic, influenţe
şi interese s-au dezvoltat în paralel, depărtându-se mai mult sau mai puţin de
rădăcina comună, dar care se regăseşte în cultura fiecărei naţiuni. Crearea
unei comunităţi multinaţionale necesită redescoperirea identităţii generale
prin prisma celor particulare. Cunoaşterea lor va duce la o toleranţă între
naţiuni la prezervarea fiecărei identităţi. O Europă unită va putea supravieţui
în momentul când cetăţenii ei vor conştientiza rădăcinile comune, asemănările
şi diferenţele între identităţile particulare. De multe ori pentru a-şi
continua dezvoltarea umanitatea a fost nevoită să revină la „primordial”.
DIRECŢIA 3 – sprijinirea
cunoaşterii culturale europene, a schimbului de cunoştinţe, a descoperirii şi
comparaţiei între identităţi culturale diferite ale aceluiaşi continent
Felul de cum suntem priviţi în afară depinde
colaborarea noastră cu cei ce ne privesc. Integrarea politico-economică într-un sistem unitar nu se poate realiza
fără cea culturală. Cultura este un bun universal şi ea vorbeşte cel mai mult
despre un popor. Imaginea noastră la nivel european depinde foarte mult de
nivelul şi gradul de înţelegere culturală. Faptul că tinerii sunt receptivi la
fenomenul cultural, că nivelul de cunoaştere culturală este ridicat este un
semn bun pentru poporul respectiv.
DIRECŢIA 4 – Imaginea României în Europa – Integrare prin cultură şi
tinereţe
Progresul umanităţii are la bază
transformările culturale. Fiecare etapă istorică este strâns legată de
dezvoltarea conştiinţei, care la rândul ei este legată de transformările
culturale. Chiar dacă aparent ele au dus la schimbări radicale ele sunt legate
de bazele antropologice, de rădăcina comună. Noile forme de exprimare sun
căutări în eliberarea spiritului, a găsiri
personalităţii în contextul identităţii naţionale.
DIRECŢIA 5 – sprijinirea creativităţii eliberate de elitism şi
conservatorism, încurajarea căutărilor ca mijloc de cunoaştere a sinelui şi
dezvoltare a personalităţii prin observaţia lumii înconjurătoare şi cunoaşterea
noilor forme de expresie artistică, precum şi a înaintaşilor
„Creatorul de frumos nu trebuie să se supună
mulţimii, el trebuie să atragă mulţimea spre opera sa” – Saint Exupèrie
DIRECŢIA 6 – atragerea publicului studenţesc către actul de cultură
prin ofertă variată şi calitativă (nu elitistă) ca mijloc de educaţie
non-formală, fără a fi influenţat de tendinţa maselor
Starea de sănătate spirituală a societăţii
influenţează dezvoltarea ei. Un copil trist, bolnav, împovărat de situaţia
familială, socială sau financiară, va fi mereu un posibil paria, iar
dezvoltarea intelectuală va fi îngreunată. Copii reprezintă viitorul. De modul în
care aceştia sunt îngrijiţi, instruiţi, educaţi cu o sănătate spirituală
deplină, cu lumină în ochi şi Zâmbet pe faţă va depinde imaginea societăţii noastre
de mâine. Ei trebuie implicaţi in activităţi din cele mai variate pentru
dezvoltarea caracterului şi a personalităţii lor, pentru sprijinirea lor în
depăşirea problemelor de sănătate sau cele sociale.
DIRECŢIA 7 – îmbunătăţirea sănătăţii spirituale a societăţii (copii,
bătrâni, bolnavi, dificultăţi sociale şi financiare)
Activităţile de loisir (recreere) au menirea
să destreseze, să ocupe într-un mod organizat timpul liber. Întrepătrunderea
lor cu activităţi culturale pot continua educaţia fără ca cel implicat să aibă
impresia că o face.
DIRECŢIA 8 – Întrepătrunderea activităţilor culturale cu cele de
loisir, pentru continuarea unei educaţii
la nivel subliminal
Descoperirea
istoriei si a patrimoniului imobil, punerea în valoare a tot ceea ce a fost făcut
de om şi a rezistat peste timp, a tot ce defineşte un spaţiu cultural-geografic
şi spiritual ne îmbogăţeşte cunoaşterea, ne ajută să înţelegem civilizaţiile
trecute şi să construim pe cea actuală.
DIRECŢIA 9 – Turismul Cultural – educativ
Toate cele de mai înainte nu se pot face fără o minimă bază materială,
care să sprijine aceste activităţi.
DIRECŢIA 10 – dezvoltarea bazei materiale
concept Mihai Serghei TODOR
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu