Motivatii si DIRECTII ale activitatii organizatiei


În mileniul al treilea, într-o epocă a tehnologiei, tinerii au nevoie şi trebuie să aibă acces la informaţia spirituală, la rădăcini ale identităţii spirituale, dar mai cu seamă la posibilitatea modelării spiritului său, plecând de la cunoştinţe culturale până la practica creaţiei artistice. Spiritul nou al omului tehnic nu poate fi despărţit de cultură. Creaţia artistică, ca şi cea tehnică, se regăsesc, iniţial, în aceeaşi zonă a imaginarului, urmând calea unor conexiuni ale cunoaşterii şi ale talentului.

O naţie fără cultură este o naţiune inexistentă, moartă. Lipsa culturii, a adevăratei culturi, duce la haos în gândire, iar societatea este în dezagregare. Dacă tehnica şi dezvoltarea ei este legată din ce în ce mai mult de maşini, arta este puternic legat de om, de uman, de spirit şi sentimente. Dacă tehnica este creatoare de valori materiale, financiare, arta este creatoare de valori spirituale infinit mai valoroase decât cele financiare. Lipsa culturii duce la imbecilizare, iar imbecilizarea este pasul spre degradare umană.  Cultura trebuie susţinută, fiind produsul societăţii, fără a avea un profit direct, palpabil, ce poate fi contabilizat şi adunat printre cifrele unei bănci.

Manifestările spirituale sunt legate de formele de expresie ale spirtului uman, prin urmare de creaţia artistică – cuprinzând toate modalităţile sale de exprimare: teatru, arte plastice, dans, poezie, muzică, arhitectură: pătrunderea în tainele artelor, exersarea lor, dezvoltă spiritul, cunoaşterea, modelează personalitatea, eliberează de complexe:

DIRECŢIA 1 – susţinerea tuturor formelor de exprimare spirituală de la simpla pătrundere în tainele lor spre înţelegerea societăţii până la exersare şi creaţie în descoperirea propriei personalităţi

Existenţa unui popor se regăseşte în rădăcinile sale, redescoperirea lor, conştientizarea acestora înseamnă continuitatea acelui popor. Întoarcerea la origine este firească. Fie că aceste origini, devenite în timp tradiţie, sunt preluate şi prezentate în forma lor originală, fie că ele sunt prelucrate aduse într-o formă contemporană sau reprezintă sursa primară a creaţiei ele reprezintă punctul de plecare în păstrarea identităţii culturale.

DIRECŢIA 2  - sprijinirea păstrării, redescoperirii şi atragerii către cunoaşterea tradiţiilor   

O naţiune nu este o entitate de sine stătătoare, izolată. Ea există în contextul existenţei altor naţiuni. Existenţa comună pe un continent este influenţată de o identitate culturală comună. Există un punct de plecare comun, care, funcţie de spaţiul geografic, influenţe şi interese s-au dezvoltat în paralel, depărtându-se mai mult sau mai puţin de rădăcina comună, dar care se regăseşte în cultura fiecărei naţiuni. Crearea unei comunităţi multinaţionale necesită redescoperirea identităţii generale prin prisma celor particulare. Cunoaşterea lor va duce la o toleranţă între naţiuni la prezervarea fiecărei identităţi. O Europă unită va putea supravieţui în momentul când cetăţenii ei vor conştientiza rădăcinile comune, asemănările şi diferenţele între identităţile particulare. De multe ori pentru a-şi continua dezvoltarea umanitatea a fost nevoită să revină la „primordial”.

     DIRECŢIA 3 – sprijinirea cunoaşterii culturale europene, a schimbului de cunoştinţe, a descoperirii şi comparaţiei între identităţi culturale diferite ale aceluiaşi continent  

Felul de cum suntem priviţi în afară depinde colaborarea noastră cu cei ce ne privesc. Integrarea politico-economică  într-un sistem unitar nu se poate realiza fără cea culturală. Cultura este un bun universal şi ea vorbeşte cel mai mult despre un popor. Imaginea noastră la nivel european depinde foarte mult de nivelul şi gradul de înţelegere culturală. Faptul că tinerii sunt receptivi la fenomenul cultural, că nivelul de cunoaştere culturală este ridicat este un semn bun pentru poporul respectiv.     

DIRECŢIA 4 – Imaginea României în Europa – Integrare prin cultură şi tinereţe

Progresul umanităţii are la bază transformările culturale. Fiecare etapă istorică este strâns legată de dezvoltarea conştiinţei, care la rândul ei este legată de transformările culturale. Chiar dacă aparent ele au dus la schimbări radicale ele sunt legate de bazele antropologice, de rădăcina comună. Noile forme de exprimare sun căutări  în eliberarea spiritului, a găsiri personalităţii în contextul identităţii naţionale.

DIRECŢIA 5 – sprijinirea creativităţii eliberate de elitism şi conservatorism, încurajarea căutărilor ca mijloc de cunoaştere a sinelui şi dezvoltare a personalităţii prin observaţia lumii înconjurătoare şi cunoaşterea noilor forme de expresie artistică, precum şi a înaintaşilor

 „Creatorul de frumos nu trebuie să se supună mulţimii, el trebuie să atragă mulţimea spre opera sa” – Saint Exupèrie   

DIRECŢIA 6 – atragerea publicului studenţesc către actul de cultură prin ofertă variată şi calitativă (nu elitistă) ca mijloc de educaţie non-formală, fără a fi influenţat de tendinţa maselor 

Starea de sănătate spirituală a societăţii influenţează dezvoltarea ei. Un copil trist, bolnav, împovărat de situaţia familială, socială sau financiară, va fi mereu un posibil paria, iar dezvoltarea intelectuală va fi îngreunată. Copii reprezintă viitorul. De modul în care aceştia sunt îngrijiţi, instruiţi, educaţi cu o sănătate spirituală deplină, cu lumină în ochi şi Zâmbet pe faţă va depinde imaginea societăţii noastre de mâine. Ei trebuie implicaţi in activităţi din cele mai variate pentru dezvoltarea caracterului şi a personalităţii lor, pentru sprijinirea lor în depăşirea problemelor de sănătate sau cele sociale.

DIRECŢIA 7 – îmbunătăţirea sănătăţii spirituale a societăţii (copii, bătrâni, bolnavi, dificultăţi sociale şi financiare)

Activităţile de loisir (recreere) au menirea să destreseze, să ocupe într-un mod organizat timpul liber. Întrepătrunderea lor cu activităţi culturale pot continua educaţia fără ca cel implicat să aibă impresia că o face.  

DIRECŢIA 8 – Întrepătrunderea activităţilor culturale cu cele de loisir, pentru continuarea unei  educaţii la nivel subliminal

Descoperirea istoriei si a patrimoniului imobil, punerea în valoare a tot ceea ce a fost făcut de om şi a rezistat peste timp, a tot ce defineşte un spaţiu cultural-geografic şi spiritual ne îmbogăţeşte cunoaşterea, ne ajută să înţelegem civilizaţiile trecute şi să construim pe cea actuală.

DIRECŢIA 9 – Turismul Cultural – educativ
Toate cele de mai înainte nu se pot face fără o minimă bază materială, care să sprijine aceste activităţi.

DIRECŢIA 10 – dezvoltarea bazei materiale

concept Mihai Serghei TODOR

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu